dezordinea

o altfel de ordine

Leul integrat in gradina zoologica de femei

leave a comment »

Leul integrat in gradina zoologica de femei

M

http://www.ziare.com/bnr/banci/vezi-cum-s-a-atentat-la-moneda-nationala-1092400

cum s-a atentat la moneda nationala

   

Vezi cum s-a atentat la moneda nationalaFoto: Arhiva
Razvan Ungureanu, directorul SIE, a anuntat la televizor, de Ziua Internationala a Muncii, ca serviciul secret pe care il coordoneaza a stiut ca asupra leului romanesc au avut loc „atacuri serioase”, dupa octombrie 2008.

In realitate, respectivele atacuri s-au petrecut ceva mai devreme, in luna septembrie, iar Banca Nationala a Romaniei s-a luptat cu ele, inregistrand un notabil succes.De unde si dilema: cine pe cine a informat despre acest caz, Serviciul de Informatii Externe pe Mugur Isarescusau invers?In septembrie 2008, timp de trei saptamani, trei mari bancieuropene din Elvetia, Austria si Israel au comis un grav si concertat atentat la adresa monedei noastre nationale, in scopul obtinerii de profit pe spatele romanilor.La fel cum procedasera, cu brio, si in cazul polonezilor, ungurilor si cehilor. De mentionat ca ingineria financiara nu este, in sine, una ilicita. Dar asociata cu alte tertipuri suspecte, poate depasi cadrul legal european si chiar international.

Cum si-au rupt dintii speculatorii bancari

Inainte de atacul murdar la care ne referim, atat presedintele Traian Basescu, premierul Calin Popescu Tariceanu si, intr-o mai mica masura, guvernatorul Mugur Isarescu erau optimisti cu privire la sansele Romaniei de a evita criza. Si pesimisti, in ceea ce priveste angajarea unor imprumuturi bancare, sub controlul FMI.

La fel procedasera si guvernele de la Varsovia, Budapesta si Praga, dupa care moneda euro a fost cumparata masiv de pe piata, de unele banci importante, afectand grav zlotul, coroana si forintul. Cum inflatia a devenit de nestapanit, cele trei tari s-au vazut nevoite sa accepte imprumuturi bancare din partea FMI. Aceeasi strategie s-a incercat si impotriva tarii noastre.

Timp de trei saptamani, din septembrie 2008, banci din Elvetia, Austria si Israel au cumparat masiv moneda euro de pe piata romaneasca, indiferent de pretul raportat la leu. Astfel s-a ajuns rapid de la o cotatie de 3,6 lei/euro la 4,2 lei/euro, trendul fiind in continuare unul inflationist.

Cum rezervele nationale ale Romaniei permiteau, guvernatorul Isarescu a scos brusc pe piata 500 de milioane de euro, la sfarsitul lunii, stabilizand moneda nationala. Ceea ce a facut ca speculatorii nu numai sa nu inregistreze profiturile realizate in Polonia, Ungaria si Cehia, dar sa contabilizeze si importante pierderi.

Media cursului leu/euro pe intreg anul 2008 a fost astfel stabilizata la 3,6809 lei/euro. De la sine inteles ca aceasta atitudine nu a convenit defel Occidentului si celor care detin puterea la nivel global.

Note proaste la purtare

In urma acestei patanii, cateva agentii de rating financiar, de mare prestigiu international, au inceput sa discrediteze Romania, astfel diminuandu-se exponential investitiile straine de capital. Initial, s-a lansat falsa ipoteza ca tara noastra ar fi intrat in incapacitate de plata. Minciuna care l-a dus la isterie pe Mugur Isarescu: „Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% din fonduri tinute la BNR? Bancile straine au doar 2-3%”.

Aceeasi reactie a avut-o si presedintele Basescu, care a sustinut ca evaluarea „Standard&Poor’s nu este credibila”. O astfel de palma pe obrazul uneia dintre cele mai importante agentii de gen din lume si administrata de un stat emergent a fost fara precedent.

„Evaluarea nu vorbeste despre datoria publica a Romaniei, ci despre cea privata”, a mai remarcat presedintele. „Romania are un grad de indatorare publica foarte scazut – 11 miliarde de euro. Restul de pana la 60 de miliarde reprezinta datorii private ale unor companii. Nu sunt datorii contractate cu garantia statului roman. In plus, evaluarea nu vorbeste despre rezerva valutara a Romaniei, care este cea mai mare de la revolutie incoace – 27 de miliarde de euro, la care se adauga cele 100 de tone de aur”, a completat Basescu.

Strategie concertata

In ciuda faptului ca o alta agentie de rating de mare prestigiu, si anume Moody’s, a considerat ca aprecierile Standard&Poor’s sunt aiurea-n tramvai, asta n-a impiedicat agentia de evaluare financiara Fitch sa retrogradeze, la randul ei, calificativele tarii noastre cu doua trepte, la nivelul „non investment grade”.

Declaratiile „belicoase” ale oficialilor nostri, care au urmat, n-au mai impresionat pe nimeni. Si, cu atat mai putin, comentariile lui Ilie Serbanescu, care punea punctul pe „i”: „Eu cred ca aceste agentii sunt in cardasie cu speculatorii. Anul trecut, acestia faceau bani din aprecierea leului, iar acum ii vor face prin deprecierea monedei noastre nationale. Nu cred ca BNR va mai putea opri aceasta depreciere. Probabil ca ei pregatesc terenul, ca FMI sa ne imprumute si sa ne ia sub umbrela lui”.

Ceea ce s-a si intamplat. De amintit ca leul a mai facut fata unui asemenea atac de anvergura in anul 1999.

In lunile urmatoare ale lui 2008, pana in februarie 2009, FMI ne-a vizitat de cateva ori ca sa vada cum stam cu banii si daca n-avem nevoie de imprumuturi. Iar Comisia Europeana n-a uitat sa ne recomande – tocmai atunci – consolidarea politicii fiscale, imbunatatirea urgenta a capacitatii administrative si altele.

Aceste actiuni justifica afirmatia ca atacurile la moneda nationala si incapatanarea cu care n-am vrut sa ne imprumutam de la bun inceput ne-au adus prejudicii. Fiindca oricata dreptate am fi avut, n-am fi putut sa inotam impotriva curentului.

In paralel, BNR a purtat mai multe runde de negocieri discrete cu polonezii, ungurii si cehii, in ideea constituirii unui front comun de lupta impotriva unor masinatiuni financiare de acest gen. Iar in tot acest timp, Directia de supraveghere a BNR a depus eforturi remarcabile, pentru a fi la curent cu evolutia financiara europeana si mondiala. Poate ca mai tarziu a primit sprijin informativ si din partea SIE, nimic de zis.

Cu ce ne-am ales

Rezultatele celor expuse pana aici, de buna seama, nu sunt deloc incurajatoare. De unde si ipoteza ca, mai bine faceam cum ni se dicta de la bun inceput, poate scapam mai ieftin.

PIB a scazut cu 10%, inflatia a ajuns la 13%, deficitul bugetar cumulat este de 18 miliarde de euro, datoria publica s-a dublat, avem aproape un milion de someri, iar salariile s-au diminuat considerabil.

Potrivit lui Varujan Vosganian, din toate aceste convulsii si framantari, doar BNR a avut de castigat, rezervele valutare ale Romaniei ajungand la peste 35 de miliarde de euro, in vreme ce populatia e saracita.

Adaugam ca este foarte posibil ca si unele persoane fizice, care au detinut informatia ca BNR va scoate masiv euro pe piata, sa fi realizat ceva profituri personale, prin speculatii de genul celor puse la cale de institutiile bancare.

http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=5377

Balanţa de plăţi şi datoria externă – aprilie 2011

14.06.2011

În perioada ianuarie – aprilie 2011 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 152 milioane euro, în scădere cu 46,4 la sută faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în principal datorită reducerii deficitului balanţei comerciale cu 41,3 la sută şi majorării excedentului transferurilor curente cu 89,8 la sută (pe seama transferurilor nete ale administraţiei publice).

– milioane euro –
Ianuarie-aprilie 2010r Ianuarie-aprilie 2011p
CREDIT DEBIT NET CREDIT DEBIT NET
CONTUL CURENT (A+B+C) 14 531 16 680 -2 149 18 716 19 868 -1 152
A. Bunuri şi servicii 12 666 14 866 -2 200 16 452 17 925 -1 473
a. Bunuri (export fob – import fob)s 10 798 12 679 -1 881 14 392 15 497 -1 105
b. Servicii 1 868 2 187 -319 2 060 2 428 -368
– transport 549 618 -69 606 789 -183
– turism – călătorii 238 335 -97 287 377 -90
– alte servicii 1 081 1 234 -153 1 167 1 262 -95
B. Venituri 299 826 -527 332 1 108 -776
C. Transferuri curente 1 566 988 578 1 932 835 1 097

r date revizuite
p date provizorii
S Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică (INS). Importurile FOB sunt calculate pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0834 determinat de INS.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie – aprilie 2011 a fost finanţat în proporţie de 38,5 la sută prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 444 milioane euro1 (comparativ cu 623 milioane euro în perioada ianuarie – aprilie 2010), din care creditele intra-grup2 au însumat 324 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 120 milioane euro.

Datoria externă pe termen mediu şi lung a fost la 30 aprilie 2011 de 73 723 milioane euro (79,3 la sută din total datorie externă), în creştere cu 1,7 la sută faţă de 31 decembrie 2010.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2011 nivelul de 19 300 milioane euro (20,7 la sută din total datorie externă), mai mare cu 4,7 la sută faţă de 31 decembrie 2010.

Datoria externă a României la 30 aprilie 2011
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – aprilie 2011
– milioane euro –
Datoria externă Serviciul datoriei externe
perioada ianuarie – aprilie 2011p
Sold la 31.12.2010r Sold la 30.04.2011p
I. Datorie externă pe termen mediu şi lung 72 471 73 723 3 154
I.1. Datorie publică directăa) 16 022 16 989 487
I.2. Datorie public garantatăb) 1 708 1 615 70
I.3. Datorie negarantată public 37 431 37 078 2 344
I.4. Depozite pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor 8 227 8 601 190e
I.5. Împrumuturi de la FMIc) 9 083 9 440 63
II. Datorie externă pe termen scurt 18 437 19 300 8182e
Total datorie externă (I+II) 90 908 93 023 11 336

*) Soldul datoriei externe este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă); de asemenea nu sunt incluse alocările de DST de la FMI.
a) împrumuturi externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI;
b) împrumuturi externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică;
c) împrumuturi de la FMI în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv suma primită de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009.
e – date estimate p – date provizorii r – date revizuite

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung3 a fost 19,2 la sută în perioada ianuarie – aprilie 2011, comparativ cu 33,3 la sută în anul 2010. Gradul de acoperire4 a fost 7,9 luni de importuri de bunuri şi servicii la 30 aprilie 2011, faţă de 8,6 luni la 31 decembrie 2010.

http://www.1asig.ro/Rezervele-valutare-ale-BNR-au-crescut-la-32-7-mld-EUR-articol-2,3,102-41962.htm

Info financiar

Print E-mail Font | Inapoi | Arhiva

Rezervele valutare ale BNR au crescut la 32,7 mld. EUR

Rezervele valutare ale Bancii Nationale a Romaniei au crescut in luna mai cu 634 mil. EUR, la 32,7 mld. EUR, pe fondul unor intrari de 1,86 mld. EUR, care au compensat iesirile de 1,23 mld. EUR, potrivit Mediafax. Totodata, rezerva de aur s-a mentinut la 103,7 tone, iar in conditiile evolutiilor preturilor internationale, valoarea acesteia a crescut de la 3,44 mld. EUR in aprilie, la 3,55 mld. EUR in luna mai.

Intrarile de 1,86 mld. EUR din luna mai au provenit din  modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finantelor Publice, venituri din administrarea rezervelor internationale, precum si aprecierea dolarului american si lirei sterline fata de euro, cu impact asupra cresterii valorice a partii din rezerva internationala denominata in aceste doua valute.

Pe de alta parte, iesirile de 1,23 mld. EUR au fost generate de modificarea rezervelor minime in valuta constituite de institutiile de credit, plati de rate si dobanzi aferente datoriei publice externe directe si garantate de stat si altele.

Rezervele internationale ale Romaniei (valute plus aur) aveau la finele lunii mai valoarea de 36,26 mld. EUR, comparativ cu 35,5 mld. EUR la 30 aprilie.

Platile scadente in luna iunie in contul datoriei publice externe, directe sau garantate de Ministerul Finantelor Publice, insumeaza 128 mil. EUR.

Written by dezordinea

Iunie 28, 2011 la 2:47 pm

Postat in Uncategorized

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: